Ce este DBT și cui i se adresează?

Dacă ai ajuns aici, probabil ai auzit de DBT de la un prieten, dintr-un articol sau de la un alt specialist. Poate ai citit că este „terapia pentru borderline” sau că „te învață să-ți controlezi emoțiile”. Ambele sunt parțial adevărate și ambele lasă pe dinafară esențialul. În acest articol îți explic, cât mai simplu, ce este DBT, cum funcționează și pentru cine are sens.

DBT, pe scurt

DBT vine de la Dialectical Behavior Therapy, în română terapia dialectic-comportamentală. A fost dezvoltată de psihologa americană Marsha Linehan la sfârșitul anilor ’80, inițial pentru persoane cu dificultăți severe de reglare emoțională, pentru care terapiile existente nu funcționau suficient de bine. De atunci, DBT a acumulat una dintre cele mai solide baze de cercetare din psihoterapie și a fost adaptată pentru multe alte dificultăți.

Cuvântul-cheie este dialectic. În DBT, două lucruri aparent opuse sunt adevărate în același timp: ceea ce trăiești acum are sens și merită acceptat, și poți învăța să reacționezi diferit. Multe persoane care ajung în terapie au auzit doar una dintre cele două jumătăți: fie „exagerezi, calmează-te”, fie „ești așa cum ești, nu se poate schimba nimic”. DBT le ține pe amândouă împreună: validare și schimbare.

Ce diferențiază DBT de alte terapii

DBT nu înseamnă doar să vorbești despre ceea ce ți se întâmplă. Este o terapie structurată și orientată spre abilități. În loc să așteptăm ca înțelegerea să aducă de la sine schimbarea, învățăm și exersăm instrumente concrete pe care să le folosești exact în momentele dificile: când emoția crește brusc, când simți impulsul de a face ceva de care ulterior îți va părea rău, când o conversație importantă o ia razna.

Modelul complet de DBT are patru componente care lucrează împreună:

• Psihoterapia individuală, de regulă săptămânal, în care aplicăm abilitățile la situațiile tale concrete;
• Trainingul de abilități, în grup mic sau individual, în care abilitățile se învață structurat, modul cu modul;
• Coachingul între ședințe, atunci când este indicat, pentru a folosi abilitățile în timp real;
• Echipa de consultanță a terapeutului, care îl ajută să rămână fidel modelului și eficient.

Nu toate persoanele au nevoie de toate cele patru componente. Forma de lucru se stabilește în evaluarea inițială.

Cele patru module de abilități

Inima DBT sunt cele patru grupe de abilități. Le vei întâlni și în terapia individuală, și în trainingul de abilități.

1. Mindfulness

Capacitatea de a observa ce se întâmplă în tine și în jurul tău, în prezent, fără să judeci și fără să reacționezi automat. În DBT, mindfulness nu înseamnă meditație lungă, ci exerciții scurte și practice, care stau la baza tuturor celorlalte module. Fără să observi emoția la timp, nu ai cum să alegi ce faci cu ea.

2. Toleranța la distres

Abilități pentru momentele în care durerea este mare și situația nu poate fi rezolvată imediat. Scopul lor este să treci prin criză fără să o înrăutățești: să nu iei decizii pe care le vei regreta, să nu rupi relații, să nu faci lucruri care îți fac rău.

3. Reglarea emoțiilor

Cum funcționează emoțiile, cum le recunoști la timp, cum reduci vulnerabilitatea la emoții intense (somn, hrană, mișcare, evitarea substanțelor) și cum schimbi o emoție atunci când ea nu se potrivește cu situația sau nu te ajută.

4. Eficiența interpersonală

Cum ceri ceea ce ai nevoie, cum spui „nu”, cum gestionezi un conflict astfel încât să îți atingi obiectivul, să păstrezi relația și să îți păstrezi respectul de sine. Pentru multe persoane, acesta este modulul care schimbă cel mai vizibil viața de zi cu zi.

Cui i se adresează DBT

DBT a fost creată pentru tulburarea de personalitate borderline și rămâne una dintre cele mai bine studiate intervenții pentru această dificultate. Dar nu ai nevoie de un diagnostic ca să beneficiezi de ea. În practica mea, DBT este utilă persoanelor care:

• trăiesc emoțiile foarte intens și au nevoie de mult timp ca să revină la normal;
• reacționează impulsiv și regretă ulterior;
• au relații intense, instabile sau conflictuale;
• oscilează între extreme: „totul e perfect” și „totul e pierdut”;
• simt multă rușine sau autocritică după situații dificile;
• au încercat deja alte forme de terapie și simt că „înțeleg, dar nu se schimbă nimic”.

DBT este mai puțin potrivită ca primă alegere atunci când dificultatea principală este alta (de exemplu o fobie specifică sau o problemă de cuplu fără componentă de reglare emoțională). Și în aceste cazuri, unele abilități DBT pot fi utile, integrate într-o psihoterapie individuală obișnuită.

Cum arată, concret, un parcurs DBT

Totul începe cu una sau două întâlniri de evaluare, în care înțelegem ce te aduce la terapie și stabilim obiectivele. Urmează o discuție deschisă despre ce presupune DBT: frecvența ședințelor, fișa de monitorizare (o pagină simplă pe care notezi zilnic emoțiile mai intense și abilitățile folosite), temele între ședințe. Apoi începem lucrul propriu-zis: ședințe săptămânale, training de abilități în paralel dacă este cazul, și reevaluări periodice ale progresului.

Durata diferă de la persoană la persoană. Un program de training al abilităților durează, de regulă, câteva luni; terapia individuală se ajustează în funcție de obiective.

Un ultim gând

Emoțiile intense nu sunt un defect de caracter. Sunt, de cele mai multe ori, o sensibilitate care nu a primit la timp instrumentele potrivite. DBT nu îți ia sensibilitatea; te învață să trăiești cu ea fără ca ea să conducă.